VIDEO. 50 de ani de la moartea lui Edith Piaf. Povestea emoționantă a „Micuței Privighetori”

Cunoscută drept „Mica privighetoare” datorită vocii sale deosebite, Édith Piaf cucerea inimile tuturor francezilor la jumătatea anilor ”30. Talentul său i-a adus un succes fulminant, iar glasul celebrei franțuzoaice a rămas întipărit în mintea tuturor chiar și azi, când se împlinesc 50 de ani de la moartea artistei.

Édith Giovanna Gassion – pe numele său real – s-a născut pe 19 decembrie 1915, mama sa fiind cântăreață într-o cafenea, iar tătăl, acrobat. Abandonată de părinți, Édith a crescut într-un bordel de la periferia Parisului, alături de bunica ei, care era proprietara acestuia.

După sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, se mută alături de tatăl ei, într-o rulotă. Pentru a-și câștiga traiul, Édith începe să cânte pe stradă.

Așa este descoperită de Louis Leplée, proprietarul cabaretului „Le Gerny’s” de pe Champs-Élysées, care o invită să cânte câteva melodii în localul lui. Tot Leplée este și cel care îi spune primul „La môme” – „Privighetoarea”. Acesta reprezintă debutul carierei artistice a cântăreței, întrucât apariția sa pe scenă îi cucerește pe francezi.

Jacques Canetti, impresar la radio, îi oferă acesteia o emisiune, iar la finele anului 1935, îi înregistrează un disc cu melodia „La Foule”.

Doi ani mai târziu, Édith Piaf, nume pe care ea însăși și-l atribuie („piaf” = vrabie), obține un angajament la teatrul ABC, iar impresarul Raymond Asso îi înregistrează piesa „Mon legionnaire”. De asemenea, Jean Cocteau scrie pentru ea piesa de teatru „Le Bel indifférent”.

În 1946, Édith scrie textul celebrei melodii „La Vie En Rose”, iar de muzică se ocupă Louis Guglielmi. Un an mai târziu călătorește la New York, unde o cunoaște pe Marlene Dietrich și pe boxeurul Marcel Cerdan. Deși a fost căsătorită de două ori, sportivul rămâne marea sa dragoste și îi devine amant. Bărbatul moare însă în 1949, după ce avionul în care se afla se prăbușește.

Artista cade în depresie și devine dependentă de somnifere și stupefiante. Continuă totuși să cânte, lansând piese precum „Jézebel” sau „Je t’ai dans la peau”.

În 1953, începe o cură de detoxicare cu morfină, apoi reia turneele internaționale. Peste cinci ani însă, suferă un accident de automobile, astfel că din cauza durerilor puternice devine din nou dependentă de analgezice extreme de puternice. Lansează în acea perioadă celebrul cântec „Milord”.

La începutul anului 1959, în timpul unui concert la New York, Édith Piaf se prăbușește epuizată pe scenă. Deși este internată des, cucerește din nou Parisul în 1961 cu noua sa piesă „Non, je ne regrette rien”.

Starea sa de sănătate se înrăutățește însă din ce în ce mai mult, astfel că, în cele din urmă, cântăreața este răpusă cancer pe 10 octombrie 1963, la vârsta de 47 de ani. A fost îngropată în cimitirul Père Lachaise din Paris.

Édith Piaf a avut o singură fiică, împreună cu Louis Dupont, însă aceasta a murit pe când avea numai doi ani, îmbolnăvindu-se de meningită.